Speranța medie de viață este mai scăzută în zonele rurale din cauza unor servicii slabe de asistență medicală (doar un medic de familie pe comună sau chiar la două comune, deservind 1000-2000 de pacienți, infrastructură medicală aproape inexistentă). Interesul tinerilor absolvenți de medicină pentru astfel de zone rămâne scăzut.
Cea mai mare parte a infrastructurii medicale publice cu acoperire județeană și chiar regională se află în Cluj-Napoca. Clinicile Spitalului Județean de Urgență Cluj sunt amplasate în clădiri vechi, dispersate în tot orașul, ceea ce îngreunează mobilitatea pacienților și a medicilor. Unele dintre spitalele județene specializate, cum ar fi cel de pediatrie, nu au clădiri adecvate.
Majoritatea centrelor de asistență socială publice și private existente se concentrează pe o gamă destul de restrânsă de beneficiari (copii, persoane în vârstă cu probleme medicale), în timp ce alții (cum ar fi victime ale violenței în familie, adulți cu dependențe, tineri cu dizabilități etc.) sunt slab deserviți, mai ales în afara municipiului Cluj-Napoca.
Banca Mondială a identificat în județul Cluj 10 comunități rurale marginalizate, pe lângă unele zone urbane (Pata Rât, Turda etc.) care se confruntă cu riscuri de excludere socială.